fbpx

De la origini, la stil de viata

Se spune că dimineața îți iei doza de cafea într-o mână, și odată cu acesta, doza de încredere în cealaltă. Însă, ce anume a determinat cafeaua să ajungă fenomenul de astăzi, stilul de viață fără de care nu ne putem lipsi, respectiv afrodisiacul de la prima oră și nu numai?

Cafeaua își are originile tocmai în tărâmul fierbinte al Etiopiei, respectiv secolul XV al Orientului Mijlociu, după cum sugerează și specialistul Tristan Stephenson.

Copyright Flick.com

Cafeaua a determinat un nou stil de viață, o schimbare la nivelul societății în ce privește mentalitatea și deschiderea către lume, o sfidare a sistemelor de clase sociale. Isaac Newton, Beethoven, Napoleon și Steven Jobs – toate acestea sunt nume mari care au iubit aroma, și savoarea cafelei. Poate în unele cazuri, cafelele dar și locurile de adunare al doritorilor de cafea, au reprezentat punctul de pornire al celor mai signifiante revoluții, războaie civile, revolte, dar și al ideilor, revelații, care din nou, aveau să schimbe societatea.

Odată cu Lumea Nouă, aceasta a fost responsabilă pentru formarea de noi națiuni, societăți, perpetuarea sclaviei, crearea de platforme media, și stabilirea unor conglomerate masive de comerț, prin urmare, stabilind instituții financiare esențiale infrastructurii economice globale, deoarece unde există cerere, apare și ofertă.

Legenda spune că, un păstor etiopian – Khalid, a descoperit planta de cafea în jurul anului 850 d.Hr., desigur lumea arabă are propria sa versiune privind originea și evoluția cafelei. Omar, un locuitor al orașului Mokha, Yemen, ar fi descoperit o plantă de cafea, în timp ce străbătea prin sălbăticie; fructele cafelei i-ar fi dat energie și puterea de a se întoarce în orașul său. Supraviețuirea acestuia a fost văzută ca o binecuvântare, iar la scurt timp după, a devenit o băutură populară în rândul rezidenților din Mokha.

 În altă ordine de idei, apariția cafelei poate fi văzută ca un miracol, iar moștenirea acesteia lăsată nouă este de imbrățișare a unor provocări pe care o nouă zi le aduce; poate fi atât un energizant, dar și un mijloc prin care ajungem în urma propriilor ambiții, pentru a ne crea altele, întrucât cafeina ne îndeamnă să apelăm la fantezie dincolo de fantezie.

Cultura și consumul cafelei au evoluat pe parcursul a mii de ani… În prezent, cafeaua are în prim plan adunarea socială, de rendezvous, iar “ne vedem la o cafea” a devenit un concept cultural al contemporaneității noastre. Străzile și bulevardele sunt aglomerate de terase, și persoane dornice să iasă și să povestească, alături de cești de ceramică ce oferă savoare.

Copyright Luxury Travel Magazine

Consumul cafelei a fost răspândit în Islam, prin ceremoniile religioase care aveau să țină toată noaptea. De asemenea, aceasta a ajuns o marfă comercială importantă pentru națiunile arabe odată cu primele cafenele ale lumii, stabilite în Yemen, pe la finalul secolului al XV-lea.

Dar cum nicioadată o tranziție nu se face ușor, lideri precum Kha’ir Beg – guvernatorul  de la Mecca, nu s-a lăsat impresionat de noul trend, ba mai mult, a prezentat o ceașcă de cafea consiliului juridic, susținând că ar avea efecte dăunătoare, “inducându-i pe oameni într-o stare de ebrietare, sau determinându-i să comită niște acte interzise de Lege”.

Copyright Counter Culture Coffee

Acesta a avut succes, în 1511, plantele de cafea au fost distruse, iar cafenele boeme au fost nevoite să pună capăt comerțului. Deși ordinul a fost revocat ulterior, în cursul a 200 de ani, diverse asemenea decrete au fost semnate, și eventual din nou revocate, de către sultani, guvernatori, regi și autorități ale lumii arabe și nu numai.

Imaginați-vă un scenariu Handmanid’s Tale, de Margaret Atwood, unde în loc să fie subjucate drepturile femeii, să fie cel al comercializării și consumului de cafea, unde cartea sfântă să fie literă de lege, pofta de cafea să fie considerată un păcat, iar noi să nu mai putem visa sau spera la o lume liberă. Din fericire, noi trăim departe de acest scenariu distopic, și ne putem bucura în prezent de ceva, ce cu sute de ani în urmă, în cultura arabă era considerat un fruct interzis.

Deși acum avem o varietate de sortimente din care putem alege – cappuccino, latte, flatt white, mocha, în 1620, în Constantinopol, cel mai mare și bogat oraș al lumii de la vremea respectivă, cea mai populară băutură din cafea era Coffa, descrisă ca fiind “neagră ca funinginea, însă fără a avea gust deloc asemănător”. Obiceiurile otomanilor, inițial considerate bizare de către europeni, au fost preluate, ulterior, de occidentali, lucru care a determinat studiul aprofundat al cafelei și întemeiera unei științe corespunzătoare.

Surse: Tristan Stephenson, The Curious Barista’s Guide to Coffee, Ryland Peters & Small, 2015

1 Comment

  • Mada

    Foarte interesant articolul. Felicitari!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are makes.